Păstorii și/sau păstorițele își vedeau liniștiți de treburile lor. Ritmul obișnuit al îngrijirii oilor trebuia respectat pentru ca ei și familiile lor să își câștige existența. În noaptea rece, responsabilitățile zilnice se încheiaseră și urma, în sfârșit, odihna.
Deodată, un musafir ceresc apare, iar ei răspund așa cum au mai răspuns și alții la vederea unui înger: s-au înfricoșat. Vestea bună îi ia prin surprindere, dar le aduce și mare bucurie. Și îi face curioși. E prea extraordinar mesajul primit, dar și felul în care le este adus ca să nu meargă pentru a vedea cu ochii lor lucrurile despre care au fost anunțați.
Dumnezeu ne întâlnește în ritmurile noastre zilnice. El ne găsește în responsabilitățile pe care ni le-am asumat. Avem câteodată impresia că zilele noastre sunt împărțite în timp cu Dumnezeu (dacă îl avem) și responsabilitățile pământești. Dar spiritualitatea nu este separată de restul lucrurilor pe care le avem de făcut.
Dumnezeu nu dorește ca noi să trăim cu El câteva minute pe zi, dimineața sau seara când citim pe repede înainte câteva capitole din Biblie și spunem o rugăciune. El e un Dumnezeu relațional, își dorește să fim conștienți de prezența Lui pe tot parcursul zilei.
Vrea să ne vorbească prin prietena cu care ne vedem la cafea și vrea să ne dea curajul să-L mărturisim familiei lângă care petrecem zece minute la coadă la magazin. Vrea să ne comportăm cu iubire față de colegul de lucru care trece printr-o perioadă de doliu, ca inima lui să fie mângâiată de tandrețea Duhului Sfânt. Vrea să fim suficient de conectați la El ca să-i simțim îmbrățișarea caldă atunci când suntem respinși, ocolind astfel obiceiurile nesănătoase ca refugiu. El vrea să petreacă întreaga zi cu noi, nu doar frânturi de ceasuri furate.
Iisus vrea să ne surprindă, oferindu-ne vestea bună în mod proaspăt în zilele noastre obișnuite, dar și în cele neobișnuite. Vrea să ne dea pacea și bucuria Lui.
El este accesibil aici și acum.
Fie că e dimineață, prânz sau seară, fie că citești aceste rânduri în bucătărie, la birou sau pe drum, fie că ele te găsesc entuziasmat, supărat sau obosit, Dumnezeu vrea să te întâlnească. Îți iese alergând înainte așa cum un tată își întâmpină copilul de care i-a fost dor.
Roagă-te Domnului ca să conștientizezi mai mult prezența Lui și să-ți îndrepte zilnic gândurile, emoțiile și faptele spre El. Poți rosti această rugăciune alături de Henri Nouwen, autorul ei:
„Dragă Doamne Iisuse,
Ajută-mă să-mi păstrez privirea asupra Ta. Tu ești întruparea Iubirii Divine, expresia compasiunii infinite a lui Dumnezeu, manifestarea vizibilă a sfințeniei Tatălui. Tu ești frumusețe, bunătate, blândețe, iertare și milă. În Tine se află toate. În afara Ta nu se poate găsi nimic. De ce să caut sau să merg altundeva? Tu ai cuvintele vieții veșnice, Tu ești hrană și băutură, Tu ești Calea, Adevărul și Viața. Tu ești lumina care strălucește în întuneric, candela pe sfeșnic, casa de pe vârful dealului. Tu ești Reprezentantul desăvârșit al lui Dumnezeu. În Tine și prin Tine pot să-L văd pe Tatăl Ceresc, iar cu Tine pot găsi calea spre El.
O, Sfântule, Frumosule, Gloriosule, fii Domnul meu, Mântuitorul meu, Răscumpărătorul meu, Călăuza mea, Mângâietorul meu, Consolarea mea, Speranța mea, Bucuria mea și Pacea mea. Ție vreau să-ți dau tot ceea ce sunt. Fă-mă să fiu generos, nu zgârcit sau ezitant. Lasă-mă să-ți ofer totul — tot ceea ce am, gândesc, fac și simt. Totul este al Tău, Doamne. Te rog, primește-l și fă-l în întregime al Tău.”
Amin.
0 Comments